Educatie

Concluzii ale conferinței Fake News, ediția a II-a

Conferința internațională „Fake news – o anatomie a mistificării sociale”, ediția a II–a, organizată recent la București de către Asociația Română de Relații Publice (ARRP) împreună cu International Communications Consultancy Organization (ICCO), a constituit un real succes de audiență în mediul online, ceea ce demonstrează că oamenii sunt preocupați de fenomenul știrilor false, extrem de actual.

Conferința a fost urmărită online, în direct, de peste 4.000 de persoane, iar până azi sunt înregistrate mai mult de 26.000 de vizualizări, cumulate, pe pagina de Facebook a ARRP România și în rețeaua privesc.eu, operatorul care a transmis live online evenimentul.

Pe parcursul a aproape șase ore, experți de anvergură în științele comunicării, practicieni și teoreticieni, din România,  SUA, UK , Singapore și Italia au analizat, din diverse unghiuri, fenomenul știrilor false la nivel global și național și impactul acestora, al dezinformării în general, atât asupra societății în ansamblu, cât și asupra vieții de zi cu zi a cetățeanului.

Principalele teme de discuție au fost: efectul știrilor false în economie și în alte domenii de activitate, comunicarea companiilor în era dezinformării și căi de evitare a riscurilor reputaționale; instrumente și modalități de identificare a știrilor/informațiilor false; rolul formatorilor de opinie și al social media în răspândirea sau în combaterea știrilor false, căutându-se răspuns la întrebarea: de ce oamenii cred astfel de știri?

Redăm câteva idei valoroase expuse de vorbitorii invitați la conferință.

Fake-news a existat întotdeauna, sub diverse forme. Acum avem acces la telefonul mobil de dimineața până seara. Suntem bombardați cu informație, iar marea problemă este cum diferențiem sursele de încredere față de celelalte. Știrile negative vând mult mai bine decât cele pozitive. Viteza caracterizează viața noastră și, ca jurnalist, uneori nu ai timp să verifici informația (ne referimși la cei de pe platformele de fact-checking). În trecut, jurnaliștii aveau chiar și o zi la dispoziție să verifice informațiile, acum reacția ar trebui să fie la secundă. Rețelele sociale ar trebui să încerce o reglementare în acest sens. Algoritmul ar trebui să fie folosit pentru a încerca diferențierea unor potențiale informații bune, de unele cu potențial fake-news – Cesare VALLI, unul dintre veteranii relațiilor publice din Europa

Alina BÂRGĂOANU – decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, membru al Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online al Comisiei Europene și autor al cărții „#FAKENEWS. Noua cursă a înarmarii”, s-a referit cu precădere la semnificația evenimentului și la demersurile, la nivel european și al statelor membre UE, în sfera reglementării pentru combaterea fenomenului. Prezentarea sa, „Regulating a Complex and Elusive Field. European Responses to Online Disinformation”, a inclus considerații privind diferite modele de reglementare (UE și state membre – Germania, Franța, Danemarca, Spania), cu scurte clarificări conceptuale.

Când vorbim despre #fakenews, respectiv #dezinformaredigitala, vorbim despre un conținut digital hibrid, foarte greu de definit, un amestec foarte complex, între frânturi de informații – de actualitate sau nu (!) – și opinii foarte marcate (cel mai adesea „înfierbântate”, „inflamate”), la care se adaugă (foarte important) circulația instantanee a acestui amestec înșelător în ecosistemul digital, prin rețelele sociale online – Alina BÂRGĂOANU

Sunt proiecte precise și planuri de acțiune, unele deja operaționale, atât la nivelul UE, cât și la cel al statelor membre – Alina BÂRGĂOANU

Este funcțional un sistem rapid de alertă, la nivelul Comisiei Europene, dar acesta se referă strict la informații, fără să vizeze opiniile exprimate în mediul digital sau răspândirea instantanee – Alina BÂRGĂOANU

Reglementările nu trebuie să vizeze conținutul – „ce este adevărat vs. ce este fals”, liber exprimare trebuind protejată, ci modalitățile de propagare instantanee pe platforme digitale – Alina BÂRGĂOANU

Este implementat la nivel european un cod de bune practici împotriva dezinformării, la care Google, Facebook și Twitter au aderat – Alina BÂRGĂOANU

Una dintre principalele modalități de combatere a dezinformării este să luăm urma banilor, adică cine plătește pentru un anumit conținut distribuit pe o anume platformă digitală – Alina BÂRGĂOANU

Lumea în care trăim trebuie luată ca atare. Nu ne putem întoarce la perioada pre-internet – Alina BÂRGĂOANU

„The Holmes Report” este una din cele mai prestigioase publicații în domeniul PR din lume, oferind analize și insight-uri ale industriei de relații publice la nivel global. Paul Holmes este și fondatorul „Sabre Awards”, una dintre cele mai importante competiții de PR din lume.

Nu există relații publice fără democrație, dar nici democrație fără relații publice. Relațiile publice sunt despre a ajuta oamenii să facă alegeri. Nu o să pretind că fake-news este un fenomen nou, însă informațiile false de astăzi circulă cu o viteză mare în online. Trebuie să ne asigurăm că relațiile publice transmit informații verificate cu acuratețe. De asemenea, trebuie să existe un plan de criză pentru atacurile „fake-news” îndreptate contra anumitor companii. Trebuie utilizate bunele practici în social media. Platformele de fact-checking au nevoie de susținerea noastră – Paul HOLMES, fondatorul și președintele „The Holmes Report

Col. Constantin SPÎNU, șeful Direcției informare și relații publice a MApN. a arătat modul în care a acționat instituția în cazul unor fake-news ce au afectat direct imaginea armatei. Materialul prezentat s-a dovedit a fi un model de bune practici pentru măsurile ce pot fi luate rapid, cu efect maxim, în cazul în care suntem victime ale unor știri false, cu impact asupra reputației. Dl. Spînu a afirmat că știrile false ne pot afecta pe toți, ele nu sunt însă ceva nou, important este să le putem identifica din timp și să acționăm profesionist și corec în aceste situații de risc. Uneori vorbim de informații neverificate, nu de știri false, acestea din urmă ajungând și ele să fie o armă. El a mai atras atenția și asupra trolling-ului generat de bots. Lupta contra fake-news a fost dusa de instituția pe care o reprezintă chiar prin colaborarea cu instituții media mainstream, care au acordat susținere atunci când a fost nevoie de prezentarea realității în situații ce fuseseră infățișate publicului prin știri false. Astfel, instituțiile media mainstream au fost parte a soluției, nu a problemei în demistificarea falsului.

Dan SUCIU, purtătorul de cuvânt al BNR, a vorbit  despre efectele dezinformării, cu exemplificarea situației generate în jurul indicelui ROBOR pentru credite, precizând că natura umană posedă o ușurință nativă în a construi povești de tip fake-news. Construirea de fake-news, de realități alternative, poate avea un impact major în societate. Conceptul frate al fake-news îl reprezintă realitatea alternativă, a spus dl. Suciu, cu referire la cauzele apariției și adoptării IRCC ca înlocuitor al indicelui interbancar ROBOR, care a fost compromis pe baza unor realități alternative construite de un anumit politician.

Florin ȘERBAN, profesor de jurnalism în Hong Kong, doctor în științele comunicării, a vorbit de transformarea conceptului de fake-news în instrument de dominație al unui regim autoritar (ex: guvernul statului Singapore). El consideră că este periculos când statele decid în mod automat ce este fake-news și ce nu este fake-news. Este periculoasă și abordarea de tipul „trebuie să stârpim acest fenomen”, a mai subliniat acesta. Pe de altă parte, profesorul atrage atenția asupra faptului că, și dacă se fac politici sau baze de date utile în lupta contra știrilor false, și pentru demascarea acestora, problemele vor continua în cazul în care ele sunt folosite exclusiv doar de către cei care le produc. Deși intențiile sunt pozitive, este dificilă reglementarea la nivel legislativ a fenomenului fake-news. Reglementarea la nivel instituțional referitor la conținutul rețelelor sociale va fi, de asemenea, complicată și, în schimb, este mare nevoie de competențe educaționale, cursuri dedicate în școală, precum și de multă rabdare, timp și investiții pentru a ajunge la rezultate ce se vor vedea mai târziu. Este important să vedem și câte guverne vor dori în mod real să facă astfel de politici pentru combaterea dezinformarii, a comentat Florin ȘERBAN.

Creșterea influenței știrilor false este determinată în principal de trei factori: scăderea încrederii pe care consumatorii o au în media tradițională; factorul de ecou generat de Facebook, prin algoritmul care îi servește fiecărui utilizator genul de informații pe care este deja înclinat să le creadă; și, nu în ultimul rând, declinul presei libere în numeroase țări – Elise MITCHELL, președintele ICCO

În acest context, Elise MITCHELL propune și câteva strategii de supraviețuire informațională, pe care le-a ilustrat prin studii de caz.

  1. Pe prima o denumește „Pregătește-te!” și presupune să anticipezi posibila apariție a unor astfel de știri, alcătuind un plan de contraatac, pregătind din timp unul sau mai multe exemple de răspuns și fiind gata să reacționezi imediat.
  2. A doua este „Acționează repede și calm!” și presupune să mergi direct la sursa informației false, să îți menții calmul și să afirmi clar că informația nu este adevărată, recomandând publicului să ignore sursele înșelătoare care propagă astfel de informații.
  3. A treia strategie este „Atrage-ți în discuție prietenii și susținătorii”, prezentându-le situația, spunându-le ce vei face în această privință, felul în care ei pot fi de ajutor și neuitând să te adresezi micro-influencerilor.
  4. Cea de a patra strategie este „Spune-ți povestea”. Prezintă cifre și fapte relevante, folosește cât mai multe referiri vizuale, intră în conversația generată pe acest subiect și, în viitor, să fii cât mai proactiv.

Dumitru BORȚUN a spus că poate ar trebui să îl numim un „război al semnificațiilor”, în loc de „război informațional”, pentru că aici s-a ajuns în această epocă post-adevăr. El consideră drept o naivitate împărțirea știrilor în false și adevărate. Respectul pentru adevăr, diferența dintre doxă și episteme, a reprezentat o preocupare încă din Grecia antică.

Mihai CRAIU, medic pediatru, a vorbit despre efectele nocive ale faptului că, încă de acum trei ani, trei sferturi din pacienți, în caz de boală, înainte de a merge la medic, se tratează cu ajutorul „doctorului Google”, unde nu toate informațiile sunt reale. Astăzi, această estimare este subevaluată deoarece, în caz de boală, cei mai mulți se adresează internetului. Mihai CRAIU a creat, tocmai pentru a contracara fenomenul, „Spitalul virtual pentru copii”, în dorința de a aduce educația medicală către părintele tânăr, un demers care a dat rezultate. CRAIU a prezentat cel mai vast domeniu de fake-news din medicină, respectiv tema vaccinării care, prin dezinformare, a produs  epidemii și drame.

Fenomenul știrilor false se suprapune dispariției jurnaliștilor care să producă știri adevărate – Adrian MORARU, director al Institutului pentru Politici Publice (IPP)

Cristian CHINA-BIRTA, consultant social media, spune că este dificil de luptat cu fake-news. El a atras atenția asupra faptului că există kit-uri care costă doar 70 de dolari pentru creatori de fake-news.

ARRP a oferit tuturor participanților la conferință Ghidul de validare și verificare a informațiilor – tratament de bază contra fake-news, instrument elaborat de Ella NICA, vicepreședinte ARRP, ca răspuns la necesitatea tot mai stringentă de a găsi instrumente practice, simple, gratuite și la îndemână în depistarea știrilor false. „Fenomenul fake-news s-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit. Informația, evident, poate fi furnizată și diseminată, în online în special, de către oricine. Acest lucru nu prea se poate schimba, însă putem ști cum să ne alegem sursele de informare”, se arată în  partea introductivă a ghidului aflat pe pagina web a ARRP.

Partenerii conferinței au fost Kaufland Romania și BDR Associates.

Evenimentul a fost susținut de BCRJump to SMART-ERomania, Perfect Ltd. Co, COMM360, Babylon Consult, Godmother, și a fost monitorizat de Media Image.

Partenerii media: Adevărul, AdPlayers, Agerpres, Europa FM, IQads, Naţional FM, Pagina de media, PR Romania, PR Wave, România Liberă, SMARK.

Conferința organizată de Asociația Română de Relații Publice cu tema „Fake News – O anatomie a mistificării sociale”, ediția a II-a poate fi urmărită integral aici.

Fotografia pentru profesioniștii în PR – workshop, 22 noiembrie

Poveștile bune au nevoie de fotografii pe măsură.
Mai mult decât o simplă recuzită pentru textul scris, fotografiile îmbogățesc narațiunea, adăugându-i dimensiune și culoare. Pentru profesioniștii în comunicare ai mileniului al III-lea, fotografiile sunt indispensabile: o fotografie bună consolidează valoarea și reputația brandului, atrage atenția presei și a publicului sau stimulează imaginația potențialilor clienți.

De aceea îți propunem un workshop intensiv: Fotografia pentru profesioniștii în PR, organizat de comm360 în parteneriat cu Asociația Română de Relații Publice și Biblioteca Centrală Universitară București.

De ce să participi la workshop?
Pentru că nu întotdeauna ai buget pentru un fotograf profesionist la evenimentele tale și trebuie să faci tu fotografii. Pentru că nu întotdeauna ai un fotograf lângă tine când se întâmplă ceva și e nevoie să faci fotografii. Pentru că trebuie să prezinți pe intranet un nou coleg, iar fotografia cu care se mândrește e de acum 15 ani, deci e nevoie să-l fotografiezi. Pentru că apusul de-aseară, pe care l-ai văzut mergând spre casă, merită pus pe social media, și e bine să știi cum să-l fotografiezi. Pentru ca, data viitoare când ai buget și pentru eveniment, și pentru fotograf, să știi ce să-i ceri fotografului.

La ce să te aștepți?
Să înveți noțiuni teoretice și tehnice despre fotografie și aparate de fotografiat, despre stiluri de fotografie, elemente de compoziție sau folosirea luminii.
Să înveți un limbaj comun pentru o mai bună comunicare cu fotograful, pentru un brief mai precis
Să înveți să folosești aparatul de fotografiat pe care-l ai la îndemână sau telefonul mobil
Să te încurajăm să angajezi un fotograf de fiecare dată când e nevoie

Cui se adresează acest workshop?
Profesioniștilor în comunicare: PR, PA, marketing, relații cu presa, CSR, resurse umane, fundraising, managerilor de proiect și nu numai, din companii sau orice alt tip de organizații.

Invitat: Andy Trincia
Cu o experiență de 25 de ani în comunicare (relații publice, public affairs și relații guvernamentale), Andy Trincia este un consultant, autor și editor american stabilit în Timișoara. A condus departamentele de comunicare pentru mai multe companii multinaționale de top, precum Boeing Company, Fidelity Investments sau Wachovia Corporation (Wells Fargo), și a fost country manager pentru România și Bulgaria al agenției MMD, înainte de preluarea acesteia de Grayling. Andy este pasionat de călătorii și de fotografie. S-a îndrăgostit de România în timpul misiunii de voluntar în Peace Corps și s-a stabilit în Timișoara.

Program:
Joi, 22 noiembrie 2018
Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare
(str. Boteanu nr. 1, sector 1, București)

09:15 Registration
10:00 Teorie
12:00 Pauză de prânz
13:15 Sesiune practică hands-on: outdoors
15:15 Pauză de cafea
15:45 Sesiune practică hands-on: indoors
16:45 Concluzii

Ce trebuie să mai știu?
Dacă ai un aparat de fotografiat e bine să-l aduci, va fi util pentru sesiunile practice.
Atelierul se va desfășura în limba engleză.

Preț: 200 euro – include masa de prânz și pauza de cafea
Membrii ARRP cu cotizația plătită la zi beneficiază de o reducere de 25 euro.
Locurile sunt limitate. Înscrierile se fac în ordinea primirii solicitărilor, urmând principiul „primul venit – primul servit”. Va exista și o listă de așteptare. Confirmarea disponibilității locurilor va fi comunicată în 15 noiembrie, iar plata se poate face până pe data de 19 noiembrie.
Nerespectarea termenului de plată duce la pierderea rezervării, iar locul va fi redistribuit celor aflați pe lista de așteptare.

Pentru înregistrare și mai multe detalii: 360@comm360.ro  sau 0744 362 548

Bonus: Fiecare cursant beneficiază de două ore de consultanță gratuită din partea comm360.

Pledoarie pentru introducerea în programele de învățământ superior din România a cursurilor de Comunicare și relații publice

Justificare

Una dintre cauzele lipsei de performanță în diferite domenii ale societății românești este absența culturii comunicaționale. Vom da termenului de „cultură” sensul sociologic, de totalitate a valorilor și simbolurilor, principiilor și normelor, ritualurilor și instituțiilor caracteristice unei comunități, prin care aceasta își reglează relațiile dintre membrii ei, dintre ea și membrii, dintre ea și alte comunități sau dintre ea și mediul natural. Dacă dăm culturii acest sens, ne dăm seama că e vorba mai mult de mentalitate decât de cunoaștere, mai mult de valori decât de informații, mai mult de obiceiuri decât de alegeri raționale. Astfel, când spunem „cultură comunicațională” ne referim nu numai la cunoștințele despre comunicare, ci și la repere culturale: la orientări de valoare, la atitudini și la motivații, la acele elemente intangibile ale vieții noastre care determină pe tăcute comportamentele noastre comunicaționale, care ne guvernează actele de comunicare.

În toate instituțiile publice, începând cu primăriile comunale și terminând cu misiunile diplomatice, absența culturii comunicaționale duce la o slabă preocupare pentru comunicarea eficientă și pentru pregătirea personalului în acest domeniu, la marginalizarea structurilor de comunicare (birouri sau departamente) sau la încadrarea acestora cu nespecialiști, cu persoane care nu au nici cea mai mică pregătire în domeniu.

De asemenea, absența culturii comunicaționale se manifestă prin comportamente comunicaționale infantile sau de-a dreptul patologice – începând cu învățătorii din școlile primare și terminând cu funcționarii din instituțiile publice a căror activitate presupune contactul direct cu publicurile organizației (așa-zisele front desk). Acest handicap cultural se resimte în administrația publică locală și centrală, în sistemul de educație, în sănătate și asistență sanitară, în justiție, în protecția socială, în regiile autonome cu capital de stat sau în structurile guvernamentale. Peste tot întâlnim mari deficiențe în ceea ce privește comunicarea între funcționarul public și cetățean sau între instituții și publicurile lor; între profesor și elev sau între școală și familie; între medic și pacient, între diferitele secții ale unităților spitalicești sau între spitale; între instanțele juridice și justițiabili sau între sistemul de justiție și opinia publică; între manageri și personalul executiv sau între firme și publicurile interesate (stakeholders); între prestatorii de servicii și clienți etc.

Studiile de climat instituțional realizate la noi în ultimii 20 de ani au scos în evidență atât absența unor abilități de comunicare personale, cât și absența unor strategii de comunicare instituționale – ambele lipsuri fiind la originea lipsei de performanță, a eficienței economice și/sau sociale, a abaterii instituțiilor de la misiunea și obiectivele lor. Astfel, comunicarea strategică (public relations) este înțeleasă rudimentar de diferiți actori ai sferei publice: funcționarii o reduc la „relațiile cu publicul”, managerii din firme o confundă cu reclama (advertising), directorii din ministere o reduc la „relațiile cu presa” (media relations), iar oamenii politici la propagandă. De aceea, din programul de pregătire al viitorilor specialiști nu poate lipsi un curs de Comunicare și relații publice, care să ofere elemente de cultură comunicațională unor oameni care vor să devină specialiști în oricare dintre domeniile de activitate ale unei societăți post-industriale sau, așa cum se mai spune, post-moderne.

În contextul globalizării, comunicarea din toate domeniile devine pe zi ce trece o comunicare interculturală, pentru care specialiștii din toate țările (diplomați, negociatori, lobby-ști, mediatori) au nevoie de o pregătire aparte. Această pregătire nu ține de cunoștințele specifice domeniului de specializare, ci de cunoștințele care provin din studiile culturale (culural studies), una dintre cele mai noi frontiere ale cunoașterii sociale. În contextul noilor relații internaționale, care au intrat într-o epocă nouă, relațiile publice  nu mai sunt doar o funcție managerială la nivelul organizațiilor, ele devin o funcție vitală a bunei  guvernanțe la nivelul statelor naționale (relațiile publice guvernamentale), dar și o funcție la nivelul organizațiilor internaționale și al relațiilor interstatale (diplomația publică). Cursurile de Comunicare și relații publice pot oferi cursanților (studenți, masteranzi sau doctoranzi) reperele, cunoștințele și aptitudinile fără de care nu pot participa cu succes la activitatea internațională – nici ca agent economic, nici ca actor politic, nici diplomat, nici ca reprezentant al României în varii structuri internaționale.

Promovarea culturii comunicaționale este o componentă esențială a modernizării  societății românești. Cultura rurală, ai cărei moștenitori suntem cu toții, a fost o cultură non-comunicativă, ca toate culturile pre-moderne; în societățile tradiționale, capitalul cultural este transmis spontan, prin intermediul obiceiurilor, al folclorului, al ritualurilor și al portului popular, ceea ce face inutilă cultivarea unor abilități de comunicare individuale. Cei 8 milioane de români strămutați la oraș între 1948 și 1989 au intrat în  modernitate nepregătiți în multe feluri, inclusiv din punct de vedere comunicațional. Acest handicap trebuie neapărat surmontat de un sistem de învățământ responsabil, care se vrea părtaș la proiectul de modernizare a României.

Obiectivele cursurilor

Obiectivele cursurilor care intră sub denumirea generică de „Comunicare și relații publice” pot avea două tipuri de obiective: 1) obiective generale, valabile pentru orice profil, orice program și orice formă de învățământ; 2) obiective specifice, adaptate la specialitatea în care se pregătesc cursanții (studenții, masteranzii sau doctoranzii).

1. Obiective generale

Cursul va oferi elemente de cultură comunicațională pe cele trei niveluri: a) însușirea unor cunoștințe; b) internalizarea unor repere (valori, principii și norme); c) dobândirea unor deprinderi și abilități.

a) Cunoștințe

– scopurile comunicării (să fim receptați, să ne facem înțeleși, să fim acceptați, să provocăm o reacție);

– tipurile de comunicare (intraindividuală și interindividuală, intragrupală și intergrupală, intraorganizațională și interorganizațională, interculturală și de masă, verbală, nonverbală și paraverbală, informală și formală, neintențională și intențională, privată și publică);

– obstacole în comunicare (diferențele de percepție, lipsa de interes, dificultățile de exprimare, emoțiile incontrolabile, tipul de personalitate) și căi de depășire a acestora;

– publicurile unei organizații (intern, extern și intermediar, omogen și neomogen, stabil și fluctuant);

– performanța comunicațională; elementele performanței comunicaționale (aspectul fizic, vocabularul, discursul, kinetica, paralimbajul, proxemica);

– competența comunicațională; tipuri de competență comunicațională (lingvistică, pragmatică și discursivă);

b) Repere

– valorile culturii comunicaționale (adevărul, interesul public, onestitatea, inteligibilitatea, credibilitatea, transparența, responsabilitatea, sinceritatea, consensul, integritatea și eficiența);

– principiile comunicării etice și eficiente (principiul informativității, al exhaustivității și al modalității, principiul cooperării și principiul politeții);

– regulile comunicării etice și eficiente, care decurg din valorile și principiile culturii comunicaționale (regula cantității – pentru a fi inteligibili, vorbitorii trebuie să ofere informația necesară, nici mai mult nici mai puțin; regula calității – pentru a fi credibili, vorbitorii trebuie să respecte realitatea și să nu spună lucruri în care nu cred; regula relevanței – mesajul vehiculat de vorbitor trebuie să corespundă scopului comunicării și să se lege de mesajele interlocutorilor; regula semnificației – informația transmisă trebuie sa fie semnificativă pentru contextul și momentul în care se desfășoară comunicarea; regula stilului – vorbitorii trebuie sa fie clari, coerenți, comprehensivi și conciși; regula receptivității – emitenții trebuie să-și adapteze mesajele la caracteristicile receptorilor și la cunoștințele pe care se presupune că le dețin aceștia).

c) Deprinderi și abilități

Cursul vizează dezvoltarea unor competențe specifice rolurilor instituționale asociate diferitelor domenii de activitate – vorbitori, negociatori, mediatori, manageri sau lideri:

– să identifice și să analizeze necesitățile comunicaționale la nivel individual sau organizațional;

– să gestioneze problemele legate de imaginea de sine (self image) și de propria imagine publică (managementul impresiei);

– să stabilească obiectivele de formare a opiniilor în mediul vizat in acord cu nevoile identificate;

– să gestioneze cu succes consecințele propriilor greșeli (mistake management), astfel încât greșeala să nu-l marginalizeze, ci, dimpotrivă, să ducă la sporirea propriei credibilități;

– să comunice eficient și să gestioneze optim situațiile dificile (inclusiv situațiile conflictuale);

– să contribuie cu succes, prin propriul său comportament, la formarea bunei reputații a instituției/țării pe care o reprezintă;

– să contribuie la promovarea imaginii publice  a instituției/țării sale în concordanță cu strategia de imagine stabilită de organismele abilitate, nu conform opiniilor personale;

– să comunice eficient în activitatea de negociere;

– să faciliteze comunicarea în grup și să gestioneze eficient activitatea echipelor de lucru;

– să vorbească în public (public speaking), reușind să convingă și/sau să influențeze audiența;

– să dea interviuri de presă (scrisă și audio-vizuală) cu impact maxim la publicurile interesate;

– să aibă relații cu presa (media relations) de bună calitate, sănătoase și eficiente;

– să înțeleagă factorii implicați în comunicarea cu indivizi si grupuri diferite, din culturi diferite (competența interculturală și transculturală);

– să comunice eficient cu specialiști (colegi de branșă) proveniți din alte culturi (comunicare profesională internațională ca aplicație particulară a comunicării interculturale).

Experiența internațională în domeniu

Universități de prestigiu din Europa și Statele Unite au inclus intre disciplinele programelor de studii diferite cursuri aplicative si cate un curs de inițiere în comunicare (e.g. Introducere în științele comunicării și Relații Publice,  Fundamente ale comunicării, Comunicarea cu pacienții și aparținătorii, Comunicare în situații de criză, Norme și tehnici de redactare, Public speaking / Tehnici de prezentare orală, Tehnici de negociere, Comunicare strategică a organizațiilor, Comunicare internă) care le permit viitorilor medici, ingineri, specialiști în administrație sau economie să devină mult mai adaptați cerințelor pieței muncii din țările respective și din străinătate.

 

Coordonatele specialiștilor ce pot oferi consultanță curriculară:

Prof. univ. dr. Dumitru Borțun, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, președintele Juriului de Onoare al ARRP; e-mail: bortund@yahoo.com; dumitru.bortun@comunicare.ro

Conf. univ. dr. Răduț Bîlbîie, consilier în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, membru în Juriul de Onoare al ARRP; e-mail: bilbiie@yahoo.com

Colaborare între ARRP și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice

În 22 iunie, Adrian Curaj, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, a discutat cu Asociația Română de Relații Publice (ARRP) despre oportunitatea predării cursurilor opționale de comunicare în toate facultățile din țară.

Alături de dl. ministru, la această întâlnire consultativă au participat Sorin Câmpeanu, Președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Chelmu, Secretar General al Guvernului, rectori și decani din întreaga țară, Gabriel Pâslaru – președintele ARRP, vicepreședinții ARRP Camelia Spătaru și Cătălin Hosu, secretarul general ARRP Andreea Pleșa, Dumitru Borțun, președintele Juriului de Onoare al ARRP și Răduț Bîlbîie – membru al Juriului de Onoare.

13503058_739346512834394_8506853047692983484_o

„O asemenea inițiativă trebuie salutată și ne vom strădui să o facem să funcționeze cât de repede posibil. Ea nu poate duce decât la creșterea eficienței învățământului românesc și la materializarea dezideratului de a produce specialiști mai buni, mai integrați și mai integrabili pieței muncii”, a spus Adrian Curaj, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

„Suntem extrem de încântați de felul entuziast în care ministerul a primit propunerea noastră, iar ARRP are experiența, expertiza și resursele necesare pentru a sprijini implementarea acestei măsuri”, a declarat Gabriel Pâslaru, președintele ARRP.

Evenimentul a făcut parte din programul „Zilelor Comunicării ARRP 2016”, organizat cu ocazia aniversării a 21 de ani de existență a Asociației, organizație care reunește profesioniști de comunicare și relații publice din mediul privat și de stat, dar și studenți sau proaspăt absolvenți ai facultăților de comunicare.

Public speaking – între facilitare și formare de opinie

„Academia ARRP – Mai buni prin Training” vă invită la o nouă întâlnire, un eveniment de formare participativă, miercuri, 25 mai, ora 17, la sala de consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare.

Într-un anumit punct al carierei, comunicatorii își pun întrebarea: Cum se conduce o ședință, dar un seminar motivațional, dar un seminar de formare de competențe?

Pe parcursul a trei ore, vom face diferențieri de rol: facilitator, speaker, formator de opinie. Vom descoperi ce rol ni se potrivește, ce rol e bine să antrenăm.

Seminarul poate fi continuat în week-end, la cerere, într-un alt cadru, printr-un curs Formator de Formatori, curs în urma căruia se poate obține certificarea profesională cod COR 242401, ocupația Formator, prin examen în data de 4 iunie 2016.

Speaker invitat: Constantin Udrea, formator, consultant de afaceri, facilitator acreditat în rețeaua CEFE Training International din anul 2002. A condus formări de competențe în aria de expertiză, management, managementul calității, standardizare, inginerie, atât în rol de coordonator formare, cât și ca formator; a influențat decizia multor antreprenori români în alegeri raționale, a coordonat planuri de afaceri, cercetări și studii de fezabilitate.

Evenimentul este coordonat de Florentina Iusco, vicepreședinte ARRP, formator de formatori și facilitator CEFE Training International.

Cei care nu ajung, pot urmări evenimentul live online.