Educatie

Pledoarie pentru introducerea în programele de învățământ superior din România a cursurilor de Comunicare și relații publice

Justificare

Una dintre cauzele lipsei de performanță în diferite domenii ale societății românești este absența culturii comunicaționale. Vom da termenului de „cultură” sensul sociologic, de totalitate a valorilor și simbolurilor, principiilor și normelor, ritualurilor și instituțiilor caracteristice unei comunități, prin care aceasta își reglează relațiile dintre membrii ei, dintre ea și membrii, dintre ea și alte comunități sau dintre ea și mediul natural. Dacă dăm culturii acest sens, ne dăm seama că e vorba mai mult de mentalitate decât de cunoaștere, mai mult de valori decât de informații, mai mult de obiceiuri decât de alegeri raționale. Astfel, când spunem „cultură comunicațională” ne referim nu numai la cunoștințele despre comunicare, ci și la repere culturale: la orientări de valoare, la atitudini și la motivații, la acele elemente intangibile ale vieții noastre care determină pe tăcute comportamentele noastre comunicaționale, care ne guvernează actele de comunicare.

În toate instituțiile publice, începând cu primăriile comunale și terminând cu misiunile diplomatice, absența culturii comunicaționale duce la o slabă preocupare pentru comunicarea eficientă și pentru pregătirea personalului în acest domeniu, la marginalizarea structurilor de comunicare (birouri sau departamente) sau la încadrarea acestora cu nespecialiști, cu persoane care nu au nici cea mai mică pregătire în domeniu.

De asemenea, absența culturii comunicaționale se manifestă prin comportamente comunicaționale infantile sau de-a dreptul patologice – începând cu învățătorii din școlile primare și terminând cu funcționarii din instituțiile publice a căror activitate presupune contactul direct cu publicurile organizației (așa-zisele front desk). Acest handicap cultural se resimte în administrația publică locală și centrală, în sistemul de educație, în sănătate și asistență sanitară, în justiție, în protecția socială, în regiile autonome cu capital de stat sau în structurile guvernamentale. Peste tot întâlnim mari deficiențe în ceea ce privește comunicarea între funcționarul public și cetățean sau între instituții și publicurile lor; între profesor și elev sau între școală și familie; între medic și pacient, între diferitele secții ale unităților spitalicești sau între spitale; între instanțele juridice și justițiabili sau între sistemul de justiție și opinia publică; între manageri și personalul executiv sau între firme și publicurile interesate (stakeholders); între prestatorii de servicii și clienți etc.

Studiile de climat instituțional realizate la noi în ultimii 20 de ani au scos în evidență atât absența unor abilități de comunicare personale, cât și absența unor strategii de comunicare instituționale – ambele lipsuri fiind la originea lipsei de performanță, a eficienței economice și/sau sociale, a abaterii instituțiilor de la misiunea și obiectivele lor. Astfel, comunicarea strategică (public relations) este înțeleasă rudimentar de diferiți actori ai sferei publice: funcționarii o reduc la „relațiile cu publicul”, managerii din firme o confundă cu reclama (advertising), directorii din ministere o reduc la „relațiile cu presa” (media relations), iar oamenii politici la propagandă. De aceea, din programul de pregătire al viitorilor specialiști nu poate lipsi un curs de Comunicare și relații publice, care să ofere elemente de cultură comunicațională unor oameni care vor să devină specialiști în oricare dintre domeniile de activitate ale unei societăți post-industriale sau, așa cum se mai spune, post-moderne.

În contextul globalizării, comunicarea din toate domeniile devine pe zi ce trece o comunicare interculturală, pentru care specialiștii din toate țările (diplomați, negociatori, lobby-ști, mediatori) au nevoie de o pregătire aparte. Această pregătire nu ține de cunoștințele specifice domeniului de specializare, ci de cunoștințele care provin din studiile culturale (culural studies), una dintre cele mai noi frontiere ale cunoașterii sociale. În contextul noilor relații internaționale, care au intrat într-o epocă nouă, relațiile publice  nu mai sunt doar o funcție managerială la nivelul organizațiilor, ele devin o funcție vitală a bunei  guvernanțe la nivelul statelor naționale (relațiile publice guvernamentale), dar și o funcție la nivelul organizațiilor internaționale și al relațiilor interstatale (diplomația publică). Cursurile de Comunicare și relații publice pot oferi cursanților (studenți, masteranzi sau doctoranzi) reperele, cunoștințele și aptitudinile fără de care nu pot participa cu succes la activitatea internațională – nici ca agent economic, nici ca actor politic, nici diplomat, nici ca reprezentant al României în varii structuri internaționale.

Promovarea culturii comunicaționale este o componentă esențială a modernizării  societății românești. Cultura rurală, ai cărei moștenitori suntem cu toții, a fost o cultură non-comunicativă, ca toate culturile pre-moderne; în societățile tradiționale, capitalul cultural este transmis spontan, prin intermediul obiceiurilor, al folclorului, al ritualurilor și al portului popular, ceea ce face inutilă cultivarea unor abilități de comunicare individuale. Cei 8 milioane de români strămutați la oraș între 1948 și 1989 au intrat în  modernitate nepregătiți în multe feluri, inclusiv din punct de vedere comunicațional. Acest handicap trebuie neapărat surmontat de un sistem de învățământ responsabil, care se vrea părtaș la proiectul de modernizare a României.

Obiectivele cursurilor

Obiectivele cursurilor care intră sub denumirea generică de „Comunicare și relații publice” pot avea două tipuri de obiective: 1) obiective generale, valabile pentru orice profil, orice program și orice formă de învățământ; 2) obiective specifice, adaptate la specialitatea în care se pregătesc cursanții (studenții, masteranzii sau doctoranzii).

1. Obiective generale

Cursul va oferi elemente de cultură comunicațională pe cele trei niveluri: a) însușirea unor cunoștințe; b) internalizarea unor repere (valori, principii și norme); c) dobândirea unor deprinderi și abilități.

a) Cunoștințe

– scopurile comunicării (să fim receptați, să ne facem înțeleși, să fim acceptați, să provocăm o reacție);

– tipurile de comunicare (intraindividuală și interindividuală, intragrupală și intergrupală, intraorganizațională și interorganizațională, interculturală și de masă, verbală, nonverbală și paraverbală, informală și formală, neintențională și intențională, privată și publică);

– obstacole în comunicare (diferențele de percepție, lipsa de interes, dificultățile de exprimare, emoțiile incontrolabile, tipul de personalitate) și căi de depășire a acestora;

– publicurile unei organizații (intern, extern și intermediar, omogen și neomogen, stabil și fluctuant);

– performanța comunicațională; elementele performanței comunicaționale (aspectul fizic, vocabularul, discursul, kinetica, paralimbajul, proxemica);

– competența comunicațională; tipuri de competență comunicațională (lingvistică, pragmatică și discursivă);

b) Repere

– valorile culturii comunicaționale (adevărul, interesul public, onestitatea, inteligibilitatea, credibilitatea, transparența, responsabilitatea, sinceritatea, consensul, integritatea și eficiența);

– principiile comunicării etice și eficiente (principiul informativității, al exhaustivității și al modalității, principiul cooperării și principiul politeții);

– regulile comunicării etice și eficiente, care decurg din valorile și principiile culturii comunicaționale (regula cantității – pentru a fi inteligibili, vorbitorii trebuie să ofere informația necesară, nici mai mult nici mai puțin; regula calității – pentru a fi credibili, vorbitorii trebuie să respecte realitatea și să nu spună lucruri în care nu cred; regula relevanței – mesajul vehiculat de vorbitor trebuie să corespundă scopului comunicării și să se lege de mesajele interlocutorilor; regula semnificației – informația transmisă trebuie sa fie semnificativă pentru contextul și momentul în care se desfășoară comunicarea; regula stilului – vorbitorii trebuie sa fie clari, coerenți, comprehensivi și conciși; regula receptivității – emitenții trebuie să-și adapteze mesajele la caracteristicile receptorilor și la cunoștințele pe care se presupune că le dețin aceștia).

c) Deprinderi și abilități

Cursul vizează dezvoltarea unor competențe specifice rolurilor instituționale asociate diferitelor domenii de activitate – vorbitori, negociatori, mediatori, manageri sau lideri:

– să identifice și să analizeze necesitățile comunicaționale la nivel individual sau organizațional;

– să gestioneze problemele legate de imaginea de sine (self image) și de propria imagine publică (managementul impresiei);

– să stabilească obiectivele de formare a opiniilor în mediul vizat in acord cu nevoile identificate;

– să gestioneze cu succes consecințele propriilor greșeli (mistake management), astfel încât greșeala să nu-l marginalizeze, ci, dimpotrivă, să ducă la sporirea propriei credibilități;

– să comunice eficient și să gestioneze optim situațiile dificile (inclusiv situațiile conflictuale);

– să contribuie cu succes, prin propriul său comportament, la formarea bunei reputații a instituției/țării pe care o reprezintă;

– să contribuie la promovarea imaginii publice  a instituției/țării sale în concordanță cu strategia de imagine stabilită de organismele abilitate, nu conform opiniilor personale;

– să comunice eficient în activitatea de negociere;

– să faciliteze comunicarea în grup și să gestioneze eficient activitatea echipelor de lucru;

– să vorbească în public (public speaking), reușind să convingă și/sau să influențeze audiența;

– să dea interviuri de presă (scrisă și audio-vizuală) cu impact maxim la publicurile interesate;

– să aibă relații cu presa (media relations) de bună calitate, sănătoase și eficiente;

– să înțeleagă factorii implicați în comunicarea cu indivizi si grupuri diferite, din culturi diferite (competența interculturală și transculturală);

– să comunice eficient cu specialiști (colegi de branșă) proveniți din alte culturi (comunicare profesională internațională ca aplicație particulară a comunicării interculturale).

Experiența internațională în domeniu

Universități de prestigiu din Europa și Statele Unite au inclus intre disciplinele programelor de studii diferite cursuri aplicative si cate un curs de inițiere în comunicare (e.g. Introducere în științele comunicării și Relații Publice,  Fundamente ale comunicării, Comunicarea cu pacienții și aparținătorii, Comunicare în situații de criză, Norme și tehnici de redactare, Public speaking / Tehnici de prezentare orală, Tehnici de negociere, Comunicare strategică a organizațiilor, Comunicare internă) care le permit viitorilor medici, ingineri, specialiști în administrație sau economie să devină mult mai adaptați cerințelor pieței muncii din țările respective și din străinătate.

 

Coordonatele specialiștilor ce pot oferi consultanță curriculară:

Prof. univ. dr. Dumitru Borțun, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, președintele Juriului de Onoare al ARRP; e-mail: bortund@yahoo.com; dumitru.bortun@comunicare.ro

Conf. univ. dr. Răduț Bîlbîie, consilier în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, membru în Juriul de Onoare al ARRP; e-mail: bilbiie@yahoo.com

Colaborare între ARRP și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice

În 22 iunie, Adrian Curaj, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, a discutat cu Asociația Română de Relații Publice (ARRP) despre oportunitatea predării cursurilor opționale de comunicare în toate facultățile din țară.

Alături de dl. ministru, la această întâlnire consultativă au participat Sorin Câmpeanu, Președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Chelmu, Secretar General al Guvernului, rectori și decani din întreaga țară, Gabriel Pâslaru – președintele ARRP, vicepreședinții ARRP Camelia Spătaru și Cătălin Hosu, secretarul general ARRP Andreea Pleșa, Dumitru Borțun, președintele Juriului de Onoare al ARRP și Răduț Bîlbîie – membru al Juriului de Onoare.

13503058_739346512834394_8506853047692983484_o

„O asemenea inițiativă trebuie salutată și ne vom strădui să o facem să funcționeze cât de repede posibil. Ea nu poate duce decât la creșterea eficienței învățământului românesc și la materializarea dezideratului de a produce specialiști mai buni, mai integrați și mai integrabili pieței muncii”, a spus Adrian Curaj, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

„Suntem extrem de încântați de felul entuziast în care ministerul a primit propunerea noastră, iar ARRP are experiența, expertiza și resursele necesare pentru a sprijini implementarea acestei măsuri”, a declarat Gabriel Pâslaru, președintele ARRP.

Evenimentul a făcut parte din programul „Zilelor Comunicării ARRP 2016”, organizat cu ocazia aniversării a 21 de ani de existență a Asociației, organizație care reunește profesioniști de comunicare și relații publice din mediul privat și de stat, dar și studenți sau proaspăt absolvenți ai facultăților de comunicare.

Public speaking – între facilitare și formare de opinie

„Academia ARRP – Mai buni prin Training” vă invită la o nouă întâlnire, un eveniment de formare participativă, miercuri, 25 mai, ora 17, la sala de consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare.

Într-un anumit punct al carierei, comunicatorii își pun întrebarea: Cum se conduce o ședință, dar un seminar motivațional, dar un seminar de formare de competențe?

Pe parcursul a trei ore, vom face diferențieri de rol: facilitator, speaker, formator de opinie. Vom descoperi ce rol ni se potrivește, ce rol e bine să antrenăm.

Seminarul poate fi continuat în week-end, la cerere, într-un alt cadru, printr-un curs Formator de Formatori, curs în urma căruia se poate obține certificarea profesională cod COR 242401, ocupația Formator, prin examen în data de 4 iunie 2016.

Speaker invitat: Constantin Udrea, formator, consultant de afaceri, facilitator acreditat în rețeaua CEFE Training International din anul 2002. A condus formări de competențe în aria de expertiză, management, managementul calității, standardizare, inginerie, atât în rol de coordonator formare, cât și ca formator; a influențat decizia multor antreprenori români în alegeri raționale, a coordonat planuri de afaceri, cercetări și studii de fezabilitate.

Evenimentul este coordonat de Florentina Iusco, vicepreședinte ARRP, formator de formatori și facilitator CEFE Training International.

Cei care nu ajung, pot urmări evenimentul live online.

Internship ARRP 2016 – au sosit primii interni!

Cu bucurie vă anunțăm că generația 2016 de interni ARRP își începe activitatea. Ei vin cu toții de la SNSPA, inspirați de către domnul Profesor Dumitru Borțun, președintele juriului de onoare ARRP. Acceptăm în continuare și alți studenți, atât de la SNSPA, cât și de la toate celelalte facultăți de comunicare, câtă vreme își doresc să învețe alături de noi cât mai multe din secretele profesiei și să se bucure de imensele oportunități de networking oferite de asociație.

Iată-i acum, prezentați alfabetic, pe noii interni și o parte din motivele care i-au determinat să facă acest pas: Adina Topai, Andi Miron, Bianca Muche, Lorina Ivana-Mateescu și Ștefania State.

Motivul pentru care îmi doresc acest internship este de a vedea ce presupune o profesie în comunicare. Facultatea nu a reușit să-mi răspundă la toate întrebările, motiv pentru care aș dori să pot să pun în aplicare ceea ce profesorii îmi expun în mod teoretic. Mă aștept ca la sfârșitul acestui stagiu de practică să știu exact dacă această profesie mi se potrivește sau nu – Adina

Am aplicat la internship-ul ARRP din dorința de a lucra alături de profesoniști în domeniu și pentru a fi conectat cu cele mai importante informații care privesc branșa comunicatorilor. De asemenea, este o ocazie bună pentru pregătirea în domeniul relațiilor publice guvernamentale – Andi

Inițiativa mea de a mă alătura echipei ARRP și de a mă implica în proiectele sale se datorează caracterului meu mereu pus “în alertă”. Mă refer aici la dorința de a mă dezvolta continuu pe plan personal și profesional. De aceea, aleg să mă alătur specialiștilor din sfera relațiilor publice pentru a descoperi adevăratele taine, nu doar speculații sau păreri, din domeniul în care voi lucra în viitorul apropiat. În acest sens, ARRP reprezintă pentru mine locul oportun al împletirii teoriei pe care o acumulez în cadrul facultății cu practica necesară înțelegerii sale în profunzime – Lorina

ARRP îmi asigură sentimentul de apartenență la un mediu prielnic pentru o viitoare carieră de succes. Consider că m-am alăturat unei asociații cu misiune, viziune și valori reprezentative pentru un specialist în Relații Publice – Ștefania

Academia ARRP: arta discursului

Asociația Română de Relații Publice ( ARRP) inaugurează  ACADEMIA ARRP, sesiuni de training în cadrul cărora membrii noștri prezintă practici și soluțtii concrete în domeniul comunicării.

Vă invităm la primul astfel de eveniment, intitulat Arta discursului public, ce va avea loc luni, 4 aprilie, ora 17.00, la Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Sala de Consiliu Alexandru Tzigara Samurcaș.
În domeniul relațiilor publice punem un mare accent pe modul în care comunicăm cu cei din jurul nostru, fiind de maximă importanță ca mesajele pe care le transmitem să fie corect înțelese. Este motivul pentru care considerăm că îmbunătățirea calităților de vorbitor este esențială atât pentru dezvoltarea noastră personală, cât și pentru stabilirea unor bune relații cu ceilalți.
Trainingul Arta discursului public va fi susținut de Camelia Spătaru, vice-președinte ARRP. Va fi un eveniment interactiv la care va participa și un personaj important în domeniu: camera de filmat. Ea este cea care ne atenționează daca suntem buni vorbitori sau dacă mai trebuie să învățăm în această privință.
Având în vedere că locurile sunt limitate, vă rugăm să confirmați participarea dumneavoastra până la data de 1 aprilie, la adresa: arrpoffice@gmail.com.

Au prioritate membrii ARRP cu cotizația achitată la zi.