Afilieri Internationale

Concluzii ale conferinței Fake News, ediția a II-a

Conferința internațională „Fake news – o anatomie a mistificării sociale”, ediția a II–a, organizată recent la București de către Asociația Română de Relații Publice (ARRP) împreună cu International Communications Consultancy Organization (ICCO), a constituit un real succes de audiență în mediul online, ceea ce demonstrează că oamenii sunt preocupați de fenomenul știrilor false, extrem de actual.

Conferința a fost urmărită online, în direct, de peste 4.000 de persoane, iar până azi sunt înregistrate mai mult de 26.000 de vizualizări, cumulate, pe pagina de Facebook a ARRP România și în rețeaua privesc.eu, operatorul care a transmis live online evenimentul.

Pe parcursul a aproape șase ore, experți de anvergură în științele comunicării, practicieni și teoreticieni, din România,  SUA, UK , Singapore și Italia au analizat, din diverse unghiuri, fenomenul știrilor false la nivel global și național și impactul acestora, al dezinformării în general, atât asupra societății în ansamblu, cât și asupra vieții de zi cu zi a cetățeanului.

Principalele teme de discuție au fost: efectul știrilor false în economie și în alte domenii de activitate, comunicarea companiilor în era dezinformării și căi de evitare a riscurilor reputaționale; instrumente și modalități de identificare a știrilor/informațiilor false; rolul formatorilor de opinie și al social media în răspândirea sau în combaterea știrilor false, căutându-se răspuns la întrebarea: de ce oamenii cred astfel de știri?

Redăm câteva idei valoroase expuse de vorbitorii invitați la conferință.

Fake-news a existat întotdeauna, sub diverse forme. Acum avem acces la telefonul mobil de dimineața până seara. Suntem bombardați cu informație, iar marea problemă este cum diferențiem sursele de încredere față de celelalte. Știrile negative vând mult mai bine decât cele pozitive. Viteza caracterizează viața noastră și, ca jurnalist, uneori nu ai timp să verifici informația (ne referimși la cei de pe platformele de fact-checking). În trecut, jurnaliștii aveau chiar și o zi la dispoziție să verifice informațiile, acum reacția ar trebui să fie la secundă. Rețelele sociale ar trebui să încerce o reglementare în acest sens. Algoritmul ar trebui să fie folosit pentru a încerca diferențierea unor potențiale informații bune, de unele cu potențial fake-news – Cesare VALLI, unul dintre veteranii relațiilor publice din Europa

Alina BÂRGĂOANU – decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, membru al Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online al Comisiei Europene și autor al cărții „#FAKENEWS. Noua cursă a înarmarii”, s-a referit cu precădere la semnificația evenimentului și la demersurile, la nivel european și al statelor membre UE, în sfera reglementării pentru combaterea fenomenului. Prezentarea sa, „Regulating a Complex and Elusive Field. European Responses to Online Disinformation”, a inclus considerații privind diferite modele de reglementare (UE și state membre – Germania, Franța, Danemarca, Spania), cu scurte clarificări conceptuale.

Când vorbim despre #fakenews, respectiv #dezinformaredigitala, vorbim despre un conținut digital hibrid, foarte greu de definit, un amestec foarte complex, între frânturi de informații – de actualitate sau nu (!) – și opinii foarte marcate (cel mai adesea „înfierbântate”, „inflamate”), la care se adaugă (foarte important) circulația instantanee a acestui amestec înșelător în ecosistemul digital, prin rețelele sociale online – Alina BÂRGĂOANU

Sunt proiecte precise și planuri de acțiune, unele deja operaționale, atât la nivelul UE, cât și la cel al statelor membre – Alina BÂRGĂOANU

Este funcțional un sistem rapid de alertă, la nivelul Comisiei Europene, dar acesta se referă strict la informații, fără să vizeze opiniile exprimate în mediul digital sau răspândirea instantanee – Alina BÂRGĂOANU

Reglementările nu trebuie să vizeze conținutul – „ce este adevărat vs. ce este fals”, liber exprimare trebuind protejată, ci modalitățile de propagare instantanee pe platforme digitale – Alina BÂRGĂOANU

Este implementat la nivel european un cod de bune practici împotriva dezinformării, la care Google, Facebook și Twitter au aderat – Alina BÂRGĂOANU

Una dintre principalele modalități de combatere a dezinformării este să luăm urma banilor, adică cine plătește pentru un anumit conținut distribuit pe o anume platformă digitală – Alina BÂRGĂOANU

Lumea în care trăim trebuie luată ca atare. Nu ne putem întoarce la perioada pre-internet – Alina BÂRGĂOANU

„The Holmes Report” este una din cele mai prestigioase publicații în domeniul PR din lume, oferind analize și insight-uri ale industriei de relații publice la nivel global. Paul Holmes este și fondatorul „Sabre Awards”, una dintre cele mai importante competiții de PR din lume.

Nu există relații publice fără democrație, dar nici democrație fără relații publice. Relațiile publice sunt despre a ajuta oamenii să facă alegeri. Nu o să pretind că fake-news este un fenomen nou, însă informațiile false de astăzi circulă cu o viteză mare în online. Trebuie să ne asigurăm că relațiile publice transmit informații verificate cu acuratețe. De asemenea, trebuie să existe un plan de criză pentru atacurile „fake-news” îndreptate contra anumitor companii. Trebuie utilizate bunele practici în social media. Platformele de fact-checking au nevoie de susținerea noastră – Paul HOLMES, fondatorul și președintele „The Holmes Report

Col. Constantin SPÎNU, șeful Direcției informare și relații publice a MApN. a arătat modul în care a acționat instituția în cazul unor fake-news ce au afectat direct imaginea armatei. Materialul prezentat s-a dovedit a fi un model de bune practici pentru măsurile ce pot fi luate rapid, cu efect maxim, în cazul în care suntem victime ale unor știri false, cu impact asupra reputației. Dl. Spînu a afirmat că știrile false ne pot afecta pe toți, ele nu sunt însă ceva nou, important este să le putem identifica din timp și să acționăm profesionist și corec în aceste situații de risc. Uneori vorbim de informații neverificate, nu de știri false, acestea din urmă ajungând și ele să fie o armă. El a mai atras atenția și asupra trolling-ului generat de bots. Lupta contra fake-news a fost dusa de instituția pe care o reprezintă chiar prin colaborarea cu instituții media mainstream, care au acordat susținere atunci când a fost nevoie de prezentarea realității în situații ce fuseseră infățișate publicului prin știri false. Astfel, instituțiile media mainstream au fost parte a soluției, nu a problemei în demistificarea falsului.

Dan SUCIU, purtătorul de cuvânt al BNR, a vorbit  despre efectele dezinformării, cu exemplificarea situației generate în jurul indicelui ROBOR pentru credite, precizând că natura umană posedă o ușurință nativă în a construi povești de tip fake-news. Construirea de fake-news, de realități alternative, poate avea un impact major în societate. Conceptul frate al fake-news îl reprezintă realitatea alternativă, a spus dl. Suciu, cu referire la cauzele apariției și adoptării IRCC ca înlocuitor al indicelui interbancar ROBOR, care a fost compromis pe baza unor realități alternative construite de un anumit politician.

Florin ȘERBAN, profesor de jurnalism în Hong Kong, doctor în științele comunicării, a vorbit de transformarea conceptului de fake-news în instrument de dominație al unui regim autoritar (ex: guvernul statului Singapore). El consideră că este periculos când statele decid în mod automat ce este fake-news și ce nu este fake-news. Este periculoasă și abordarea de tipul „trebuie să stârpim acest fenomen”, a mai subliniat acesta. Pe de altă parte, profesorul atrage atenția asupra faptului că, și dacă se fac politici sau baze de date utile în lupta contra știrilor false, și pentru demascarea acestora, problemele vor continua în cazul în care ele sunt folosite exclusiv doar de către cei care le produc. Deși intențiile sunt pozitive, este dificilă reglementarea la nivel legislativ a fenomenului fake-news. Reglementarea la nivel instituțional referitor la conținutul rețelelor sociale va fi, de asemenea, complicată și, în schimb, este mare nevoie de competențe educaționale, cursuri dedicate în școală, precum și de multă rabdare, timp și investiții pentru a ajunge la rezultate ce se vor vedea mai târziu. Este important să vedem și câte guverne vor dori în mod real să facă astfel de politici pentru combaterea dezinformarii, a comentat Florin ȘERBAN.

Creșterea influenței știrilor false este determinată în principal de trei factori: scăderea încrederii pe care consumatorii o au în media tradițională; factorul de ecou generat de Facebook, prin algoritmul care îi servește fiecărui utilizator genul de informații pe care este deja înclinat să le creadă; și, nu în ultimul rând, declinul presei libere în numeroase țări – Elise MITCHELL, președintele ICCO

În acest context, Elise MITCHELL propune și câteva strategii de supraviețuire informațională, pe care le-a ilustrat prin studii de caz.

  1. Pe prima o denumește „Pregătește-te!” și presupune să anticipezi posibila apariție a unor astfel de știri, alcătuind un plan de contraatac, pregătind din timp unul sau mai multe exemple de răspuns și fiind gata să reacționezi imediat.
  2. A doua este „Acționează repede și calm!” și presupune să mergi direct la sursa informației false, să îți menții calmul și să afirmi clar că informația nu este adevărată, recomandând publicului să ignore sursele înșelătoare care propagă astfel de informații.
  3. A treia strategie este „Atrage-ți în discuție prietenii și susținătorii”, prezentându-le situația, spunându-le ce vei face în această privință, felul în care ei pot fi de ajutor și neuitând să te adresezi micro-influencerilor.
  4. Cea de a patra strategie este „Spune-ți povestea”. Prezintă cifre și fapte relevante, folosește cât mai multe referiri vizuale, intră în conversația generată pe acest subiect și, în viitor, să fii cât mai proactiv.

Dumitru BORȚUN a spus că poate ar trebui să îl numim un „război al semnificațiilor”, în loc de „război informațional”, pentru că aici s-a ajuns în această epocă post-adevăr. El consideră drept o naivitate împărțirea știrilor în false și adevărate. Respectul pentru adevăr, diferența dintre doxă și episteme, a reprezentat o preocupare încă din Grecia antică.

Mihai CRAIU, medic pediatru, a vorbit despre efectele nocive ale faptului că, încă de acum trei ani, trei sferturi din pacienți, în caz de boală, înainte de a merge la medic, se tratează cu ajutorul „doctorului Google”, unde nu toate informațiile sunt reale. Astăzi, această estimare este subevaluată deoarece, în caz de boală, cei mai mulți se adresează internetului. Mihai CRAIU a creat, tocmai pentru a contracara fenomenul, „Spitalul virtual pentru copii”, în dorința de a aduce educația medicală către părintele tânăr, un demers care a dat rezultate. CRAIU a prezentat cel mai vast domeniu de fake-news din medicină, respectiv tema vaccinării care, prin dezinformare, a produs  epidemii și drame.

Fenomenul știrilor false se suprapune dispariției jurnaliștilor care să producă știri adevărate – Adrian MORARU, director al Institutului pentru Politici Publice (IPP)

Cristian CHINA-BIRTA, consultant social media, spune că este dificil de luptat cu fake-news. El a atras atenția asupra faptului că există kit-uri care costă doar 70 de dolari pentru creatori de fake-news.

ARRP a oferit tuturor participanților la conferință Ghidul de validare și verificare a informațiilor – tratament de bază contra fake-news, instrument elaborat de Ella NICA, vicepreședinte ARRP, ca răspuns la necesitatea tot mai stringentă de a găsi instrumente practice, simple, gratuite și la îndemână în depistarea știrilor false. „Fenomenul fake-news s-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit. Informația, evident, poate fi furnizată și diseminată, în online în special, de către oricine. Acest lucru nu prea se poate schimba, însă putem ști cum să ne alegem sursele de informare”, se arată în  partea introductivă a ghidului aflat pe pagina web a ARRP.

Partenerii conferinței au fost Kaufland Romania și BDR Associates.

Evenimentul a fost susținut de BCRJump to SMART-ERomania, Perfect Ltd. Co, COMM360, Babylon Consult, Godmother, și a fost monitorizat de Media Image.

Partenerii media: Adevărul, AdPlayers, Agerpres, Europa FM, IQads, Naţional FM, Pagina de media, PR Romania, PR Wave, România Liberă, SMARK.

Conferința organizată de Asociația Română de Relații Publice cu tema „Fake News – O anatomie a mistificării sociale”, ediția a II-a poate fi urmărită integral aici.

Recomanda prietenilor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *